Oamenii trăiesc în cutii ale minţii lor.
Depozitează amintiri, suflete, frunze şi din când în când chipuri. Şterg gânduri şi speranţe.
Îmbibă sentimente deja intrate în putrefacţie cu dragoste lasciva şi doruri adunate. Răscolesc fiori şi caută atingeri.
Oamenii trăiesc în cutii ale minţii lor. Caută înţelegere şi dau respect. Găsesc nefericiţi şi sute de întrebări .
Ceruri albastre şi limpezi în mijlocul verii. Cutii ale minţii lor.
Superb
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergeretotal de acord:D si cei care incearca sa iasa din cutie sunt vazuti ca fiind nebuni...
RăspundețiȘtergereMultumesc, si da, Raul ai dreptate..niste nebuni intr-o lume a lor.
RăspundețiȘtergerePăi da, având în vedere că numai în propriile cutii putem fi noi înșine :)
RăspundețiȘtergere